Multe tipuri de ciuperci (funguşi) trăiesc în/și pe corpul uman, inclusiv genul de ciupercă cunoscut sub numele de Candida. Aceasta se găsește de obicei în cantități mici în gură, intestine și pe piele, dar la niveluri normale nu este problematică.

Cu toate acestea, când Candida începe să crească necontrolat, poate provoca o infecție cunoscută sub numele de candidoză, care poate duce la diverse probleme de sănătate.

De fapt, Candida este cea mai frecventă cauză a infecțiilor fungice la om.

Mai jos sunt câțiva factori care pot duce la creșterea excesivă a Candidei şi anume:

1. antibioticele
2. o floră bacteriană intestinală deficitară în bacterii bune (Lacobacili şi Bifidobacterii)
3. o dietă bogată în zahăr şi carbohidraţi rafinaţi
4. consumul excesiv de alcool
5. un sistemul imunitar slăbit
6. contraceptive orale
7. diabet zaharat
8. nivelurile excesive de stres

Simptome uzuale ale creşterii excesive a ciupercii Candida în organism:

1. Candida orală

Când există prea multă Candida în gură, aceasta poate provoca leziuni albe, denivelate, roșeață și durere în cavitatea bucală și în gât. Candida orală este adesea asociată cu roșeață sau durere a limbii și gurii. În cazuri foarte grave, se poate răspândi în esofag și poate provoca dureri sau dificultăți la înghițire.

2. Oboseală cronică, slăbiciune

Unul dintre cele mai frecvente simptome asociate cu Candida este oboseala.

Candidoza este adesea însoțită de deficiențe nutriționale, cum ar fi: vitamina B6, acizi grași esențiali și magneziu, care contribuie la starea de oboseală. Se știe că deficitul de magneziu provoacă în special oboseală.

În al doilea rând, infecțiile cu Candida apar frecvent atunci când sistemul imunitar este slăbit.

Un sistem imunitar cu funcţionare slabă, în sine, vă poate face să vă simțiți obositi și slăbiti.

3. Candidoza vaginală

Candida se găseşte în tractul vaginal al majorității femeilor.

O creştere excesivă a acesteia poate duce la candidoză a vaginului.

Se estimează că 75% dintre femei vor suferi în timpul vieții lor cel puțin o infecție vaginală cu Candida, iar jumătate dintre acestea vor avea cel puțin o recurență. Şi la bărbați pot apărea infecții genitale cu Candida, dar sunt mai puţin frecvente.

Simptomele candidozei vaginale includ: roșeață, umflături, mâncărime, relații sexuale dureroase și o scurgere albă vâscoasă din vagin.

4. Candidoza gastrointestinală

Sănătatea sistemului digestiv se bazează în mare măsură pe un echilibru corect între bacteriile „bune” și „rele” care trăiesc în intestinul nostru.

Bacteriile „bune” care trăiesc în mod normal în intestin sunt importante pentru digestie, deoarece ajută la procesarea amidonului, a fibrelor și a unor zaharuri.

Atunci când bacteriile din intestin se dezechilibrează, apar probleme digestive, inclusiv constipaţie, diaree, greață, gaze, crampe și balonare.

Studii recente indică faptul că o creştere excesivă a Candidei este asociată cu mai multe boli ale tractului gastro-intestinal, inclusiv colită ulcerativă și boala Crohn.

Simptome:

• Dureri epigastrice
• Greață și vărsături
• Durere abdominală
• Gaze
• Balonare

5. Infecții ale sinusurilor

Infecțiile sinusale cronice afectează unul din opt adulți. Simptomele frecvente includ: secreția nasului, congestia nazală, pierderea mirosului și durerile de cap. Deşi infecțiile sinusale pe termen scurt sunt în mare parte cauzate de bacterii, se crede că multe infecții sinusale cronice pe termen lung sunt fungice.

Un studiu al Clinicii Mayo a analizat un grup de 210 persoane cu infecţii cronice ale sinusurilor și a constatat că 96% dintre aceștia aveau fungus în mucus.

Antibioticele sunt metoda obişnuită de tratare a infecțiilor sinusale. Acest lucru poate funcţiona pentru infecțiile acute ale sinusurilor bacteriene, dar nu și pentru cele fungice cronice.

De fapt, tratarea unei infecții cronice a sinusurilor cu antibiotice ar putea să o înrăutăţească.

Dacă exista infecții sinusale care durează mai mult de o lună, Candida poate fi de vină.

6. Infecții fungice ale pielii și ale unghiilor

La fel ca în intestin, există bacterii pe piele care împiedică Candida să crească necontrolat.

Toate bacteriile prosperă în condiții diferite, inclusiv temperaturi variate, umiditate sau niveluri de aciditate. De aceea, o schimbare a mediului pe piele poate permite Candidei să se reproducă în exces.

De exemplu: produsele cosmetice, săpunurile și cremele hidratante pot modifica condițiile pielii, în special tipurile așa-zise antibacteriene.

În timp ce candidoza cutanată poate afecta orice parte a corpului, zonele care sunt calde și umede, cum ar fi axilele și inghinele, sunt deosebit de predispuse la infecție.

Mâncărimea și erupția vizibilă sunt două din cele mai frecvente simptome ale infecțiilor fungice ale pielii.

O creștere excesivă a Candidei poate provoca afecțiuni precum: piciorul de atlet şi ciuperca unghiilor de la picioare.

Deși nu pun viața în pericol, infecțiile fungice ale pielii sau unghiilor de la picioare pot fi foarte incomode și pot reduce semnificativ calitatea vieţii.

7. Dureri articulare

Dacă o infecție cu Candida intră în fluxul sanguin și se deplasează prin corpul dumneavoastra, aceasta poate infecta articulațiile și poate provoca artrită.

Acest lucru se întâmplă de obicei numai după o intervenţie chirurgicală sau când o creștere excesivă a Candidei este lăsată netratată pentru o perioadă lungă de timp.

Artrita provocată de Candida este asociată cu durerea, rigiditatea și umflarea articulaţiilor. Şoldurile și genunchii tind să fie cele mai frecvent infectate.

Candida poate provoca, de asemenea, infecții osoase sau osteomielită, care poate provoca durere și sensibilitate în zona infectată.

Infecțiile osoase și articulare nu sunt foarte frecvente, dar odată ce apar, pot fi foarte greu de înlăturat. Este recomandabil să luați măsuri timpurii pentru a combate Candida și a preveni pătrunderea ei în sânge.

Cum să combatem candidoza

Cel mai bun mod de a trata candidoza și de a preveni infecțiile recurente este de a aborda cauza care stă la baza ei. Mâncarea pe care o consumaţi joacă un rol important în menținerea echilibrului bacteriilor „bune” și „rele” din intestin.

Zaharurile rafinate, carbohidrații și produsele lactate bogate în lactoză pot încuraja Candida și alte microorganisme „rele” să crească excesiv. Consumul de prea multe alimente de acest gen poate favoriza infecția dacă aveți un sistem imunitar slăbit.

Pe de altă parte, s-a demonstrat că anumite substanţe impiedică înmulţirea Candidei şi totodată încurajează bacteriile „bune” să crească și să o disloce. Astfel s-a demonstrat că următoarele produse ajută la tratarea şi combaterea infecțiilor cu Candida, cum ar fi:

Usturoiul: conține o substanţă antifungică numită alicină, care s-a dovedit că acționează împotriva ciupercilor Candida. Este greu însa a se consuma zilnic cantităţi suficiente de usturoi, care să aibă eficacitatea scontată. O soluţie simplă este administrarea uni supliment alimentar conţinând usturoi concentrat sub forma de pulbere, în capsule.

Probioticele sunt bacterii “bune” conţinând tulpini de Lactobacilus şi Bifidobacterium. Consumul de iaurt poate ajuta, dar acesta nu conţine toate tulpinile de probiotice în dozajele necesare. Există probiotice concentrate sub forma de capsule.

Plantele medicinale cu efect antifungal. Descoperit recent şi studiat pentru efectele antivirale, antibacteriene, antifungale şi antiparazitare este Artemisinin. Descoperitorul lui a primit premiul Nobel în anul 2015 împreună cu descoperitorul Invermectinei, ambele premii fiind acordate pentru descoperirea efectelor antiparazitare ale acestor două substanţe.

O altă plantă folositoare este Goldenseal, care conține componenta activă numită Berberina. Berberina prezintă un spectru larg de activitate antimicrobiană împotriva bacteriilor, protozoarelor și ciupercilor. Acţiunea sa împotriva diferitelor forme de Candida este dovedită ştiinţific. Varianta Goldenseal Coptis (Coptis chinensis) este cea mai bioactivă prin conţinutul bogat de alacaloizi, precum berberina.

Uleiul de Oregano conţine substanţa activă numită carvacrol, care este considerată una dintre cele mai puternice substanţe antivirale, antibacteriene şi antifungice obţinute pe cale naturală.

Tratamentul candidozei trebuie sa aibă în vedere eradicarea pe termen lung, cu şanse minime de recurenţă. Multe protocoale pentru candidoză obţin o reducere temporară a simptomelor candidozei, dar in sistem rămâne  suficient fungus ce contribuie la reapariția candidozei după  o perioadă de timp.

PROTOCOL ANTI-CANDIDOZA

Realizat în conformitate cu ultimele date stiințifice

Durata: 30-45 zile

1. Artemisinin 100 mg – 1 capsulă dimineaţa
2. Garlic – Usturoi concentrat dezodorizat – Garlicrich – 1 capsulă dimineaţa
3. Goldenseal Coptis Forte 1000 – 3 capsule dimineaţa
4. Bio-Active Acidophilus – 3-4 capsule seara, cu aproximativ 30 – 60 minute înainte de culcare, pe stomacul gol
5. Oregano Oil (80% carvacrol) Se pun 3-5 picături sub limbă. Se ţine aproximativ 30 secunde în gură, inspirând adânc vaporii pe gură şi pe nas, apoi se înghite cu un pahar de apă. Pentru candidoza sinusală se fac, de asemenea, inhalaţii folosind un inhalator sau baie de apă fiartă (metoda clasică).

Acest protocol trebuie efectuat în paralel cu o dietă corespunzătoate. Pe perioada administrării protocolului încercaţi să evitaţi:

1. Antibioticele
2. Produsele care conţin drojdie
3. Zahăr şi produse zaharoase
4. Carbohidraţi rafinaţi*
5. Băuturile alcoolice
6. Contraceptivele orale
7. Evitaţi stresul excesiv. Îmbunătăţiţi calitatea somnului. GABA poate să ajute la reducerea stresului excesiv şi la asigurarea unui somn liniştit.

* Principalele surse de carbohidraţi rafinaţi sunt: făina albă, pâinea albă, orezul alb, produse de patiserie, băuturi răcoritoare, gustări preparate, paste, dulciuri, cereale prelucrate și zaharuri adăugate. De asemenea, carbohidrații rafinați se adaugă în tot felul de alimente procesate.         Concluzie: carbohidraţii rafinaţi includ în principal zaharuri și cereale prelucrate.

Întrebare: cartofii conţin carbohidraţi? Cartofii conțin carbohidraţi, în principal sub formă de amidon. Conținutul de carbohidraţi variază de la 66-90% din greutatea uscată.

În concluzie, dieta anti-candida interzice strict: consumul de zahăr, gluten, alcool și produse lactate care conțin cantităţi mari de lactoză. În timp ce se urmează aceasta dieta ar trebui să se evite şi următoarele alimente: legumele cu amidon, cum ar fi: cartofi, porumb, fasole și mazăre.

Neluată în serios Candida, în special, dacă ajunge în sânge (candidoză sistemică) poate avea consecinţe foarte grave asupra sănătăţii.

Acest produs este un supliment alimentar si nu are ca scop diagnosticarea, tratarea, vindecarea sau prevenirea vreunei boli.